O Poveste

Incep cum multi nu s-ar astepta, mai ales daca mi-au vazut blogu' trecut. Incep cu ceva sentimental. Cu o poveste, ei bine, de dragoste. Asa ceva nu pusesem acolo pe blogu' trecut, dar mi-a venit o idee nemaipomenita cand o prietena de-a mea, si ea bloggerita, a scris una la ea pe blog. Mi s-a parut interesanta, si scuze pentru incalcarea copyright-ului, sa zicem asa, voi scrie si eu una.

S-au cunoscut la scoala, in clasa a 9-a. De fapt mai devreme, cu cateva zile inainte de inceperea scolii, pe Chat. La inceput, el nu prea avea mare incredere in ea, dar situatia avea sa se schimbe. Acum hai sa le facem portretul, sau prezentarile:

El, un baiat brunet, destul de inalt, care era innebunit dupa fotbal, si asculta muzica rap. Era un pic confuz, doar ce trecea clasa a 9-a, curios sa-si cunoasca colegii si mai ales colegele. Se schimbase mult fata de 5-8, si schimbarile aveau sa continue. Experimentase fumul de tigara, dar nu era foarte atras de el. In schimb, ii placea destul de mult bautura, ceea ce l-a dezavantajat foarte mult. Ca mai toti colegii de varsta lui, era foarte curios in aceasta privinta, si adesea facea excese. Era popular, poate cel mai popular din liceu, dar din pacate, nu in sensul bun. Era "spiritul clasei", cel mai glumet baiat din clasa, care facea foarte multa caterinca. Se certase cu multa lume, si acest lucru nu era prea bine. Chiar si cu dirigintele lui, din pacate... Dar faptul ca era popular il ajutase, totusi, in destule situatii. Totusi, era un tip controversat, era de multa lume privit ca un tip enervant, care face pe smecherul, iar multii il catalogau drept cocalar, desi el ura cel mai mult acea categorie de oameni. Stia sa joace si fotbal si baschet, dar faptul ca ii placea sa faca scheme si nu era foarte serios ii daunau foarte mult.

Ea, o tipa de circa 1.60 m, cu un zambet fermecator, nou-venita in liceu. Ii placea sa fie prietena cu toata lumea si nu-i placeau certurile. Vroia sa aiba niste colegi uniti. Chiar din prima zi, cand l-a cunoscut pe baiat, i-a spus: "Sunt satula de certuri". Si avea sa se tina de acest lucru. Nu fuma, nu bea, deoarece considera ca esti mai smecher daca te abtii decat daca fumezi sau bei. Era mai mereu cu zambetul pe buze, si, desi multi din liceu doreau sa fie considerati mai maturi si mai smecheri decat sunt, ea isi dorea sa fie doar un copil. De fapt gandea mai matur decat restul. Avea cateva prietene bune, cu care avea multe in comun. Il ajutase mult pe baiat, si il considera un amic, in schimb nu era pregatita pentru o relatie serioasa.

In schimb, baiatul se indragostise de ea din prima zi de scoala. La cat de frumoasa era fata, era greu sa nu te indragostesti de ea. La inceput, s-au vazut, fata i-a zambit baiatului, si s-a asezat langa el in banca. Baiatul nu a remarcat-o, gandurile ii zburau in alta parte. A doua zi insa, in mintea baiatului a incoltit o dorinta: ce-ar fi sa o cunosc pe fata cu care am stat in prima zi de scoala in banca, cine stie, poate iese ceva... Si asa au inceput sa vorbeasca pe messenger, seara de seara, dimineata de dimineata. Intre timp, baiatul se indragosteste de fata. Fata insa are prieten, astfel incat trec 6 luni, in care ei continua sa vorbeasca, dar nu la fel de mult ca in primele zile. Sunt doar amici, colegi buni de clasa, dar mai mult de atata nu... In schimb, in inima baiatului, nu dispare iubirea pe care o purta fetei. Dupa ce fata se desparte de prietenul ei, baiatul se indragosteste si mai tare de fata. E dispus sa faca orice, doar pentru ea. O iubeste la nebunie, ea in schimb nu-l considera inca un baiat cu care sa fie impreuna. Totusi, sunt prieteni buni. Desi nu au foarte multe in comun, si sunt in unele situatii atat de difereti, baiatul spera si crede in continuare in aceasta iubire, deoarece pentru el este prima si unica iubire adevarata, chiar daca poate in timpul clasei a 9-a a mai avut alte prietene.

Aceasta poveste nu are sfarsit, nu s-a terminat inca. Se intampla odata cu noi. Acum suntem in prezent, dar cine stie ce ne va oferi viitorul. Sa speram ca aceasta poveste de dragoste va avea un happy-end si vor trai fericiti... Timpul le va rezolva pe toate...

Cam asta e povestea, sper ca v-a placut, si cine stie cati se vor fi regasit in ea. In orice caz, poate pare un pic penibila, dar nu mai ignorantii pot gandi asa. Totusi, comentati ce parere aveti, dati-va cu parerea referitor la ea, criticati unde e cazul, si propuneti si voi alte chestii pentru blog, nu neaparat povesti d-astea de dragoste.

Hai inca un blog!

Am mai facut un blog, caci ma plictisesem de ala vechi, care e http://sorinhoadriano.blogspot.com. Daca vreti sa-l vedeti, accesati-l la adresa asta, oricum de la 1 iunie n-am mai pus nimica acolo. Acum insa n-aveam ce face si am zis sa fac unul mai nou si mai altfel. Ala abunda in chestii din realitatea de zi cu zi, multe inspirate din melodiile rap pe care le ascultam, insa originalitatea nu le era alterata. Acesta va contine multe chestii din realitatile de zi cu zi, dar mai mult despre viata mea, de la liceu, plus mai multe chestii personale, cat si despre Miscarea pentru Eliberarea Basarabiei, a carui adept sunt, dar si despre echipa mea favorita, Dinamo Bucuresti. Nu vor lipsi nici stirile cotidiane, cu pareri personale referitoare la ele, dar vor fi putine ca numar. Astea fiind zis, am facut o introducere a ceea ce voi scrie aici. Va invit sa accesati blogu', si daca va place, sa comentati, daca nu va place, tot sa comentati, chiar negativ (Critica poate fi constructiva), oricum sa va dati cu parerea, si niscai sfaturi, din partea oricui, ar fi binevenite.